O VESTE CHIAR EXTRAORDINARĂ

N-am asocia prea des veștile bune cu religia. Însă ar trebui, pentru că unul dintre cuvintele bisericești uzuale, „evanghelia”, exact asta înseamnă: veste bună sau știre bună. El face referire la vestea extraordinară a vieții, morții și învierii Domnului nostru Isus Hristos pentru păcatele noastre (1 Corinteni 15:1-8). Însă cu ce scop face Dumnezeu asta este cel mai important, și anume pentru a arăta Cine este El de fapt, cât este El de glorios și de măreț (Efeseni 1:6).

Însă de ce am avea nevoie de o astfel de știre bună?

Avem uriașă nevoie de o astfel de veste pentru că suntem păcătoși (Romani 3:23). Am păcătuit împotriva lui Dumnezeu și ne-am răzvrătit împotriva Sa (Romani 1:18-23) și prin urmare merităm condamnarea lui Dumnezeu (Romani 1:18). Și păcatul ce înseamnă decât că L-am dezonorat pe Dumnezeu (Romani 1:21). L-am considerat mic, slab, neputincios, nevrednic de a fi urmat cu viața noastră. Și prin păcatul acesta am adus asupra noastră o vină extraordinar de mare, pentru că Dumnezeu nu se joacă cu reputația Sa și trebuie să condamne pe acela care a păcătuit împotriva Sa (Romani 3:5-6).

Și ce, nu putem rezolva problema de unii singuri?

Biblia spune că nu, nu putem (Galateni 2:16). Suntem într-o înfundătură atât de mare încât efectiv nu putem ieși de acolo. Suntem într-o groapă atât de adâncă încât nu putem să ne ridicăm deasupra. Avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Și de fapt aceasta este vestea bună, că Dumnezeu S-a făcut om, s-a întrupat (Filipeni 2:6-8) și a luat asupra Lui condamnarea pe care noi o meritam din partea lui Dumnezeu (Isaia 53:4-6). A luat moartea noastră asupra Sa, dar El a biruit și a înviat din morți a treia zi (1 Corinteni 15:3-4). De ce a făcut Dumnezeu asta este absolut inexplicabil! Nu ai cum să explici o dragoste atât de mare, atât de largă, atât de măreață. Dar tocmai în uimirea aceasta pricepem cine este El de fapt. Pricepem gloria Lui; pricepem măreția harului Său (Efeseni 1:6-7) față de niște păcătoși care nu meritau bunătatea Sa, și pricepem cât este El de grandios. De aceea putem să exclamăm împreună cu autorii biblici: „nu este nimeni ca Dumnezeu și în afară de El nu există alt dumnezeu” (1 Cronici 17:20).

Ce ar trebui să faci tu în fața acestei știri nemaipomenit de bune?

Păi ce am putea face cu o știre care este adevărată decât să o credem, mai ales că este, cum am spus, uimitor de bună. Trebuie să o credem, și să o lăsăm să ne schimbe gândirea. Iată cuvintele Domnului Isus: „S-a împlinit vremea! S-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu! Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie!” (Marcu 1:15) Cu alte cuvinte, pe lângă credință, trebuie să ne și pocăim. Și asta înseamnă să regândim întreaga noastră viață și trăire în lumina acestei vești extraordinare. Tot ceea ce Dumnezeu spune că este rău să considerăm rău, tot ceea ce Dumnezeu spune că este bun să considerăm bun. Asta dorește Dumnezeu, ca știrea aceasta să nu fie doar o chestie pe care să o acceptăm la nivel intelectual, ci să ne pătrundă întreaga viață și trăire.

Ce n-ar trebui să facem sub nicio formă?

Dacă te gândești, „nu e pentru mine așa ceva” dă-mi voie, cu mult respect, să-ți adresez un cuvânt foarte serios de avertizare. Vreau să-ți spun că în afara veștii bune nu există decât vești rele, și cea mai mare este vestea condamnării lui Dumnezeu (Evrei 10:26-27). Și Biblia te cheamă să nu te încăpățânezi (Evrei 3:7-8). Biblia te cheamă să faci pasul acesta al credinței, să îmbrățișezi vestea bună, să crezi în Hristos care Și-a dat viața pentru păcătoși ca tine și să te întorci de la răul tău la Dumnezeu. Primește-l pe Hristos și vei fi mântuit! (Ioan 1:12)

Sus